Un episod-portret dedicat Elenei Lazăr, o editoare și traducătoare foarte ocupată să promoveze cultura Greciei în România, chitită să hrănească cercetătorii și studenții cu poezie, istorie, proză, antologii și albume. Călătoriile ei prin lumea traducerii și cea editorială se lasă cu valize pline de cuvinte, la propriu.Absolventă (1972) a Facultăţii de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale (Secţia „Limbi clasice”) a Universităţii Bucureşti, Elena Lazăr (n. 1949) a lucrat ca redactor în diverse edituri  (1972-1999). Este director al Editurii Omonia (fondată în 1991 la Bucureşti), specializată în publicarea de traduceri din literatura neogreacă sau de cărţi dedicate elenismului din România, și membră a Uniunii Scriitorilor din România. În 2005, a fost numită Ambasador al elenismului, iar în 2011 a primit Crucea de Aur a Ordinului Binefacerii. A tradus 62 de cărţi (nouă în colaborare) din literatura neoelenă. A publicat nouă lucrări originale (Panorama literaturii neoelene, 1987; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 2001; Panorama literaturii cipriote, 1999; Capodopere ale literaturii neoelene, 2003; Literatura neoelenă în România, 2005; Cărturari greci în Țările Române, 2009 ş.a.)._______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Față/Verso

Grecia, revoluție și revoluții: despre literatură, cu Elena Lazăr

Evanthia și Giorgos, doi greci care vorbesc româna ca Ozana cea frumos curgătoare, își amintesc de serbările cu personaje revoluționare de la școală, orele de istorie, ne recomandă muzică și scriitori greci, după ce încearcă să ne convingă — pe unii dintre noi — că în Grecia există două Zile Naționale și jumătate.✎ Giorgos Alexandros Papadopoulos (George Alexandru Papadopol) este interpret de conferință, traducător autorizat, revizor și formator. Din anul 2014, este membru fondator și președinte al Asociației Profesionale a Interpreților și Traducătorilor – APIT România. Din 2006 și până în prezent deține societatea  de traduceri EKFRASIS. După studii de medicină la „Carol Davila”, urmează Masterul în traductologie la Universitatea din București. În 2018 i se acordă Premiul „Demostene Russo” pentru cea mai bună lucrare de masterat a Secției de limbă și literatură neogreacă pentru lucrarea „Refugiații Războiului Civil din Grecia 1946-1949 în România”.? Lui Giorgos îi place să asculte:https://www.youtube.com/watch?v=6NS08ASxvn0https://www.youtube.com/watch?v=Wgn5SbpI53khttps://www.youtube.com/watch?v=48gfe1pVHZA*✎ Evanthia Papaefthymiou a absolvit Facultatea de Istorie, Arheologie și Istorie de Artă, cu specializare în Arheologie, la Universitatea „Aristotel” din Salonic. A urmat Masterul în traductologie la Universitatea din București și este doctorandă la Universitatea „Democritus”, din Komotini, Departamentul de Limbă, Filologie și Civilizație a Țărilor de la Marea Neagră. Este profesor de neogreacă și traducătoare. A tradus „Oamenii epocii fanariote” de Tudor Dinu (2018), pentru care a primit Premiul Uniunii Traducătorilor Greci.? Evanthiei îi place să asculte:https://www.youtube.com/watch?v=SDrfqsqG-aM&ab_channel=YannisKotsiras_______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe siteurile freemusicarchive.org și freesound.org.

Grecia, revoluție și revoluții: despre serbări, cu Evanthia și Giorgos

Doina Ruști, autoarea romanului Manuscrisul fanariot, îl cântă pe Rigas Feraios, încât ne face să fim invidioși pe această personalitate șarmantă, neobosită, „fermentul” Revoluției din Grecia, de pe vremea lui Pazvante Chioru&apos;, căci erau prieteni. În plus, ne oferă viziunea unei literaturi în care autorul nu va mai conta, ci doar povestea va merge mai departe.DOINA RUȘTI este scriitoare,  autoarea a douăsprezece romane și a peste cincizeci de povestiri. A scris trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), precedată de alte două romane de succes, cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2004)  ș.a_______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Grecia, revoluție și revoluții: despre „Manuscrisul fanariot", cu Doina Ruști

Ce mod mai bun de a face clară o revoluție decât prin felul în care ne îmbrăcăm? Ne ghidează prin declarațiile fățișe ale modei balcanice de pe la 1800 până la stilurile care ne ascund azi Cătălin D. Constantin, antropologul care le dă temă studenților să răscolească șifonierele părinților și care ne povestește despre identități, culori și timp pierdut. Cătălin D. Constantin este editor de carte și antropolog. Predă cursuri de antropologie la Facultatea de Litere a Universității din București. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase volume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. În 2018, a primit diploma de onoare din partea Asociației Culturale Macedoromâne și Medalia de Onoare din partea KulturForum Europa. A avut expoziții de autor în România, Spania, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia, Polonia, Grecia, Irlanda, Italia.  _______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Grecia, revoluție și revoluții: despre modă, cu Cătălin D. Constantin

Am dus anul revoluționar 1821 la doctor — la doctorul în istorie Ștefan Petrescu — pentru a stabili cine era bolnavul și cu ce idei se trata, iar în plus, am aflat unde le plăcea intelectualilor să umble, pentru ca, la finalul consultației, un alt istoric să ne sufle pe unde se mai găsesc azi panduri.Ștefan Petrescu, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a trăit zece ani în Grecia și a scris cărți și numeroase articole privind relațiile româno-grecești în secolele XIX-XX. A publicat împreună cu sora lui, profesoară pentru învățământul primar, și cărți de istorie pentru copii.  Bogdan Popa este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din Bucureşti. Este autorul, printre altele, al volumului Educaţie fizică, sport şi societate în România interbelică, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013._______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Grecia, revoluție și revoluții: despre istorie, cu Ștefan Petrescu

Muzica dă tonul discuției cu Simion Bogdan-Mihai, cu care discutăm despre cum călătoresc influențele muzicale începând din vremurile Greciei revoluționare, despre versuri pe post de buletin de știri, instrumente cu burtică și cine a scris „Moș Crăciun cu plete dalbe”.Simion Bogdan-Mihai este solist vocal, cobzar, doctor în Litere, pasionat de folclor şi, ocazional, scriitor. A cules muzică de la sute de lăutari bătrâni, a cutreierat prin sate şi a învăţat muzici ţărănești chiar în locurile în care oamenii le-au născut. Bogdan Mihai Simion este unul dintre ultimii cobzari din România. El este și realizatorul emisiunii „Muzică despre cine suntem” de la Radio Guerrilla._______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe freemusicarchive.org și freesound.org.

Grecia, revoluție și revoluții: despre muzică, cu Simion Bogdan Mihai

Abia așteptăm să vă aducem la urechi noul sezon! Foarte, foarte curând. Salutări de la Claudiu și Simina!

Sezonul 4: Teaser

Scurtă recapitulare a anului 2020 — Simina și Claudiu ies la tablă cu lecțiile făcute mai temeinic sau mai pe genunchi. Tema pentru acasă: buna dispoziție de peste an, rezumat. La mulți ani vouă, cei cu urechi de auzit!

Recapitulare Față/Verso

Sezonul B-Critic se încheie cu un colaj îmbietor preparat din răspunsuri asortate, decupate din cele opt episoade ai căror protagoniști sunt: Elise Wilk, Alexandra Pâzgu, Csaba Szekely, Ioana Predescu, Vlad Nemeș, Rareș-Florin Stoica, Radu Popescu, Gabriel Sandu, Carmen Lidia Vidu și Alexa Băcanu. Le mulțumim! 

Sezonul B-critic: ep. 9 —Tutti-frutti

De vorbă cu Alexa Băcanu, dramaturg și parte din echipa Reactor din Cluj, căreia îi place cotidianul în versuri, chimia poveștilor, umorul negru și cafeaua cu miere.Fragmentele din podcast fac parte din spectacolul:Glorie de Alexa Băcanu, în regia Oliviei Grecea, cu Alexandra Caras Radu Dogaru Oana Mardare Paul SocolMulțumiri Alexei Băcanu pentru că ne-a pus la dispoziție materialul audio din spectacol.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și  este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Sezonul B-critic: ep. 8 — Alexa Băcanu

Gabriel Sandu este un dramaturg care lucrează la scenă, un regizor fidel lumii din mintea sa și un actor care pune prea multe întrebări — căprioarele și înghețata veți afla singuri unde se încadrează.Fragmentele din podcast fac parte din spectacolul:Dușmănie. E ceva vindecător în a le da oamenilor un obiect al urii lor – text și regie de Gabriel Sandu, Teatrelli, București.Mulțumiri lui Gabriel Sandu pentru că ne-a pus la dispoziție materialul audio din piesă.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și  este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Sezonul B-critic: ep. 7 — Gabriel Sandu

Aflăm de la Radu Popescu despre cele 40 de dosare de idei pe care le-a adunat, exuberanțele tinereții, pălării profesionale și o statuie pentru o doamnă.Fragmentul audio folosit în podcast face parte din:Aix nebunul de Radu PopescuAdaptarea radiofonică și regia artistică de Mihai LungeanuProducție a Teatrului Radiofonic***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani. Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Sezonul B-critic: ep. 6 — Radu Popescu

Un dialog cu Csaba Székely despre curajul publicului de a vedea spectacole, un tutorial de pronunție a numelor ungurești și istoria din manualele din România și Ungaria.Fragmentele audio folosite în podcast fac parte din:Apă de mină de Csaba SzékelyTraducerea: Sándor LászlóMuzica: Bobo BurlăcianuTeatrul Act, BucureștișiNu chiar 1918 de Csaba SzékelyRegia: Cristian BanTeatrul Andrei Mureșan, Târgu MureșMulțumiri lui Csaba Székely și lui Bobo Burlăcianu pentru că ne-au pus la dispoziție materialele audio din piese.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și  este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Sezonul B-critic: ep. 5 — Csaba Székely

Discutăm spectacolul (D)efectul Placebo, o creație colectivă, despre care chicotim și descoasem cu trei dintre cei cinci actori-autori: Ioana Predescu, Vlad Nemeș și Rareș Florin Stoica.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și  este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Sezonul B-critic: ep. 4 — (D)efectul Placebo

Cu Alexandra Pâzgu, despre diferența dintre dramaturgi și autori dramatici, tărâmul magic al creației dintre teorie și practică și răspunsuri neașteptate.Fragmentele audio folosite în podcast fac parte din:Supernove de Alexandra Pâzguregia: Radu Nicacompozitor: Vlaicu GolceaCompania „Liviu Rebreanu“ a Teatrului Naţional Târgu-MureşșiProteine fluorescente de Alexandra PâzguRegia: Leta Popescusound: Mihai MoșReactor de creație și experiment, Cluj-NapocaMulțumiri Alexandrei Pâzgu pentru că ne-a pus la dispoziție materialul audio din piese.Podcastul a fost realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac București.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și  este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Sezonul B-critic: ep. 3 — Alexandra Pâzgu

Un podcast cu cititori binedispuși, despre cărți de ficțiune.

hubhopper

Față/Verso

hubhopper